Cel mai recent raport al Națiunilor Unite privind indicele risipei alimentare, realizat în parteneriat cu organizația caritabilă WRAP, arată că risipa de alimente a crescut vertiginos: în fiecare zi se irosesc peste un miliard de mese, iar la nivel mondial se generează în fiecare an deșeuri alimentare în valoare de peste un miliard de euro.
Potrivit raportului, peste 780 de milioane de persoane suferă în prezent de foamete, iar aproximativ o treime din populația lumii se confruntă cu insecuritatea alimentară.
“Risipa de alimente este o tragedie globală. Milioane de oameni vor suferi de foame astăzi din cauza risipei de alimente în întreaga lume”, a declarat Inger Andersen, directorul executiv al UNEP, într-o declarație de presă. “Nu numai că este o problemă majoră de dezvoltare, dar impactul acestor deșeuri inutile are, de asemenea, un cost semnificativ pentru climă și natură.”
În total, aproximativ 1,05 miliarde de tone de deșeuri alimentare au fost generate în 2022 , atât părțile comestibile, cât și cele necomestibile, potrivit raportului. Aceasta reprezintă aproape 20 % din alimentele disponibile sau suficient pentru a hrăni 1,7 miliarde de oameni. În plus, raportul a constatat că deșeurile alimentare ajung la 132 de kilograme pe cap de locuitor, cele mai multe deșeuri alimentare (60%) fiind generate în gospodării, urmate de 28% în sectorul serviciilor de alimentație publică și de 12% în sectorul comerțului cu amănuntul.
La nivel mondial, 1,6 miliarde de hectare agricole sunt folosite pentru a cultiva alimente. Potrivit Organizației Națiunilor Unite, 320 de milioane de hectare de teren agricol sunt folosite pentru a cultiva alimente, care ajung apoi la gunoi. Acestea sunt responsabile pentru aproximativ 10% din emisiile globale și, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, acestea sunt chiar mai mari decât emisiile globale de carbon cauzate de industria aviatică în 2022. Furajele sunt cultivate pe 33% din suprafața agricolă mondială. În UE, până la 60% (peste 200 de milioane de tone în 2021) din producția de cereale ajunge în stomacul animalelor.
Cantitățile uriașe de cereale necesare necesită o agricultură intensivă, sub formă de monoculturi, cu utilizarea de îngrășăminte chimice și pesticide. Pentru majoritatea furajelor pentru animale produse în Europa, problema este cu atât mai gravă cu cât solurile sunt sărace în nutrienți. Extinderea terenurilor arabile existente prin intermediul agrobusiness-ului, printre altele pentru a satisface cererea mare de carne și produse lactate, se face în detrimentul pășunilor, pădurilor și al locuitorilor acestor habitate.
În timp ce UE, în special Germania, limitează utilizarea combustibililor biogeni din motive de “siguranță alimentară” (politica “plate first”), SUA urmărește o tehnologie deschisă care include și biocombustibili. În luna martie a acestui an, un studiu publicat de Departamentul de Energie al SUA a constatat că SUA poate produce aproximativ 200 de milioane de tone de biocombustibili lichizi și cu emisii reduse de dioxid de carbon, satisfăcând în același timp nevoile de hrană, furaje, produse forestiere convenționale și exporturi fără restricții.
Având în vedere costurile uriașe pentru mediu, societate și economia globală cauzate de risipa de alimente și furaje, trebuie să regândim modul în care putem utiliza mai eficient alimentele și furajele din cereale dincolo de frontierele naționale și de continente.
La Biotech-Energy, am dezvoltat o tehnologie care face posibilă producerea a 60 de milioane de tone de bioetanol cu emisii reduse și cu costuri reduse, transformarea a 50 de milioane de tone de dioxid de carbon în oxigen în UE, evitarea utilizării de terenuri agricole suplimentare și asigurarea aprovizionării cu alimente pentru populație fără restricții.